Catalog expo Mihai Eminescu
Universul Eminescu în ipostaze plastice
Începând cu prima ediție a Salonului Internațional de Artă Plastică: “Universul Eminescu în Ipostaze Plastice”, ajuns acum la a XII-a ediție, am considerat oportun a-i pune întreaga-i creație sub acest generic ce reflectă sugestiv și modul în care participanții la salon au dat viață artistică universului eminescian văzut și interpretat din această perspectivă care, grație genialității sale și evident harului conferit de talentul expozanților, l-au făcut accesibil și artei plastice. Este, credem, motivul pentru care nobila-i operă și-a deschis porțile creației spre toate cele 7 arte, dar apoi și spre multele domenii ale spiritualității românești.
Mihai EMINESCU a devenit un precursor pentru LUMEA științifică românească de ieri și de azi. Pe acest fundal creativ s-a conturat în timp și prestigiul său – de ce nu !- european și chiar mondial, unde el și-a croit drumul și spre nemurire, pentru ca numele său să devină astfel cunoscut și dincolo de hotarele țării; așa cum s-a impus în atenția lumii să se bucure și de un incontestabil prestigiu internațional, care indirect, a contribuit la ridicarea prestigiului României.
Putem oare atunci, a nu-i recunoaște meritele ce i se cuvin, când așa cum se știe, tot prin înaltul său patriotism cultivat de opera sa, tot el a fost și cultivatorul prin care românii au ajuns să înfăptuiască marele act al centenarului de la 1 decembrie 1918 prin care ne-am cucerit demnitatea națională.
O confirmare – fără doar și poate ! – însuși idea că prin acest act istoric, România a devenit și stat independent, ceea ce îi atesta și egalitatea cu celelalte state europene – un drept incontestabil de a i se recunoaște și statutul de națiune independentă prin care țara noastră și-a câștigat și dreptul uman și moral de a sta cu fruntea sus alături de celelalte țări europene. Deci Eminescu – și din acest punct de vedere – este reperul ce ne-a călăuzit a ne atinge nu doar scopurile culturare și umaniste, ci și rolul de a ne înfăptui idealurile ideatice și identitare care ne-au ajutat să depășim greutățile vieții, fapt ce este ilustrat concludent și de lucrările aflate pe simeze, din care vizitatorii Salonului își pot da seama că Eminescu a fost pentru români – și călăuzitorul de spirit al minții și al sufletului lor.
Desigur, pentru înțelegerea acestui traiect istoric, se impune a identifica și traiectul artistic revelat de artiștii ce au reflectat și în creațiile lor acest demers ce și-a găsit oglindirea în lucrările de pe simeze care, la rându-le, urmeaza căile eminesciene, așa cum sensibilitatea lor a fost influiențată de simțirea poetului. Pentru acestea, se impune însă a-i descifra, pe lângă ideile imanente liricii sale, și spiritual gândirii sale și, astfel, ei să traducă expresiv și simbolistica poeziei poetului.
Vom putea înțelege astfel, legătura intimă dintre cei doi factori creativi dintre poet și artiști, care, la rândul lor, vor putea să traducă limbajul poetic și cel artistic pe filiera accesibilă privitorilor.
Spre a se putea însă înțelege acest demers firesc e necesar a trece la analiza propiu-zisă, măcar a celor mai importante din lucrările expuse, ce merită a fi cunoscute. Din păcate, întrucât prezenta galerie are un spațiu expozițional destul de limitat, ne vom rezuma în special spre lucrările cele mai mici ca dimensiune, dar evident și la unele mai mari ce prezintă un interes major pentru înțelegerea universului eminescian.
Trebuie spus că în toate cazurile, demersul majorității expozanților, grație rafinatei gândiri a lui Eminescu, s-a axat spre descoperirea acelor idei care să le permită a traduce credibil intuițile poetului spre a le putea percepe și a le traduce adecvat și în ipostaze plastice.
În acest sens arta maestrului Valentin Tănase, (prin toate subiectele pe care le-a abordat), este un reper estetic demn de urmat prin stilul original în care el le-a dat viață. Desigur, în funcție de viziunea pe care o implică rezolvarea formală a temelor reperabile și în creatia celorlalți expozanți.
Putem deci spune că mergând pe acest filon ideatic, ce le-a stimulat imaginația, Rodica Olteanu, Ana Pascu, Ecaterina Mihai, Valentina Belmega, Rodica Avram, Daniela Grunfeld, Măriuca Oteteleșeanu, Corina Chirilă, Aneta Filip, Mihai Beciu, Mihu Vulcănescu, Petre Dăncilă, Costin David, Romeo Ionescu, prin rafinamentul expresiei plastice și cromatice a culorilor și formelor utilizate s-a făcut ecoul expresiv a mesajului eminescian. Desigur, nu putem trece cu vederea compoziția: “Tragicul Eminescu”, a lui Petre Dăncilă ce ne relevează calvarul poetului atunci când viața i-a fost tulburată de nebunie, care i-a fost înscenată de inamicii creației lui.
Pe o filieră aparte se înscriu și portretele-simbol ale maestrului Ion Hultoană și al mai tânărului artist Răzvan Andreescu ce se disting prin farmecul cu totul deosebit, în care ei își prezintă personajele: Ioan Hultoană în portretul poetului, ce prefigurează pe sobrul Eminescu, ilustrat în plină glorie în care îl întâlnim și pe genialul poet, cu toate calitățile ce l-au impus ca mare patriot în atenția tuturor românilor, calitate prin care el s-a afirmat și ca înainte mergător al Centenarului Unirii. Pe când portretul semnat de Răzvan Andreescu “ne prezintă proiecțiile post-mortem” ale celor mai reprezentative opere eminesciene cum sunt “Luceafărul” poemul-rege al creației eminesciene; Codrii fără nume cu marile lor frumuseți, eternul farmec al mării prin care Eminescu și-a arătat încântarea admirativă față de bucuria ce i-o trezea în suflet misterioasa mare albastră ca și florile – și nu în ultimul rând tristul mormânt – ce l-a rapit dintre noi, cu mult înainte de a fi putut revela și alte potențe artistice pe care, din păcate, le-a luat cu el în Eternitate.
Ar fi desigur, multe alte lucruri de spus, dar spațiul limitat al galeriei, ne obligă a ne opri aici. Cu toate acestea, nu putem a nu reține și înalta semnificație simbolistică a portretelor în cauză în care artistul duce mai departe ideia exprimată de maestrul Hultuoană: respectiv că devenirele din cultură, artă, știință și, nu în ultimul rând, făptuirea Centenarului Marei Unirii pentru făurirea noului destin al poporului român ce și-a regăsit în portretele amintite o sugestivă exprimare. Imaginile și ideile revelate, reflectă sugestiv aceste înălțătoare deveniri ce nu se pot uita.
În raport de viziunile artistice revelate, în care expozanții au dat expresie – și post-mortem!- personalității Eminescu, deci, este acum momentul să folosim prilejul jubiliar al sărbătoririi Centenarului Unirii, pentru a putea inaugura ulterior și înființarea unui Muzeu Național “Mihai Eminescu” în capitală, care ar fi un omagiu bine-venit și întru cinstirea memoriei sale.
În același timp, în virtutea simbolisticii exprimate de lucrările de pe simeze, se cuvine a releva și faptul că omagiul în speță, se impune a fi receptat și ca un gest de noblețe și omenie prin care să ne putem dovedi dragostea și recunoștința ce i-o datorăm poetului pentru tot ce el a lăsat în urmă, în sufletul și conștiința noastră și evident a urmașilor noștri.
Iată de ce așa cum s-a văzut din analiza lucrărilor la care m-am referit – alături de reverberațiile propii ale fiecărui autor -, se desprinde și idea deschiderii spre universalitate a multora dintre creațiile expuse, care au făcut, indirect, și ecoul emoțiilor estetice generate de propiile noastre trăiri, dar și a mesajului eminescian ce ne-a făcut transparentă și personalitatea poetului nepereche după cum, la vremea lui, l-a definit Nichita Stănescu. Toate acestea ne demonstrează fără echivoc valoarea incontestabilă atât a creației eminesciene, cât și a interpreților celor care au dat viață universului eminescian.
Este motivul pentru care ne exprimăm ferma convingere că și această ultimă ediție a Salonului, este un nou prilej prin care, pe lângă fireștile emoții estetice, trăite de vizitatorii, ei vor rămâne în suflet și cu o inedită pagină de istorie în imagini a însăși spiritualității românești, care, sperăm, va avea efectul de a aduce în inima și cugetul lor o și mai profundă dragoste de neam și de țară !
Ilie Roșianu,
critic de artă
Curatorul Salonulu